Felhívás

Régi Várad blog "Fotók,képeslapok a régi Váradról" Facebook album fotóit használja fel forrás megjelöléssel.Írja meg véleményét a facebook.com-ra,vagy az egyvaradi@gmail.com -ra !
Sok román ajkú váradi szeretné olvasni a szöveget az anyanyelvén,mely részben elérhetővé válik' '

Köszönet mindenkinek '


2026. október 4., vasárnap

Pénzügyi Palota, ma Bihar megyei Tanács székháza/Palatul de Finanțe, astăzi Sediul Consiliului Județean Bihor

 

A nagyváradi Pénzügyi Palota (ma Republicii/Fő utca 35.) több néven is szerepelt az idők során.

A fontosabb régi elnevezések

  • Pénzügyi Palota – a közismert magyar elnevezés.
  • Pénzügyigazgatósági Palota – a korabeli hivatalosabb magyar megnevezés; az 1900 körüli sajtóban így is szerepelt.
  • Pénzügyi Igazgatósági Palota – szintén használt magyar változat.
  • Palatul Finanțelor – románul „Pénzügyi Palota”.
  • Palatul Finanțelor Publice – „Állami/Pénzügyi Közpalota”, illetve Pénzügyek Palotája; ez a műemléki nyilvántartás jelenlegi hivatalos megnevezése.
  • Policlinica Mare / Nagypoliklinika – az épület későbbi funkciójára utaló közismert név. A II. világháború után poliklinikaként működött, és sok nagyváradi ma is ezen a néven ismeri.
  • Policlinica 2 – románul szintén ezen a néven található meg régebbi forrásokban.

Fontos: az épületet 1899–1900 között ifj. Rimanóczy Kálmán tervei alapján építették, eredetileg a pénzügyigazgatóság számára. A korabeli forrás szerint 1900-ban költözött be a pénzügyigazgatóság.

9s ideig dolgozott rajta


Átnézve a városi műemléki nyilvántartást, az építészettörténeti szakirodalmat, a korabeli magyar forrásra támaszkodó tanulmányt és a mai bihari megyei forrásokat, a Nagyvárad, Republicii/Fő utca 35. szám alatti épület története nagyjából így állítható össze. Fontos, hogy az egyes korszakokban nem mindig ugyanaz volt a hivatalos és a köznyelvi elnevezés.


A Pénzügyi Palota elnevezései és funkciói, időrendben


Időszak Elnevezés Funkció / intézmény


1899–1900 Pénzügyigazgatósági palota / Pénzügyi palota Építkezés; a magyar állam pénzügyi igazgatásának új székháza

1900–1918 Pénzügyigazgatósági palota, Pénzügyi palota A Magyar Királyi Pénzügyigazgatóság, illetve az állami pénzügyi igazgatás hivatali épülete

1919–1920 után Palatul Finanțelor / Palatul Finanțelor Publice Román állami pénzügyi igazgatás; az impériumváltás után román állami tulajdonba és használatba került

1920-as–1940-es évek Palatul Finanțelor / Palatul Finanțelor Publice Pénzügyi igazgatási hivatalok

1940–1944 Pénzügyi palota / Pénzügyigazgatósági palota A második bécsi döntés után ismét magyar állami igazgatás alatt

1945 körül–2008 Palatul Finanțelor → Policlinica Mare Egészségügyi intézmény; járóbeteg-szakrendelés, később a megyei egészségügyi rendszer része

1940-es évek végétől Policlinica Mare („Nagypoliklinika”) A nagyváradi köznyelvben ez vált az épület legelterjedtebb nevévé

későbbi időszakban Policlinica nr. 1 / Policlinica nr. 2 Forrástól függően eltérő számozás szerepel; ezért ezt óvatosan kell kezelni

2008–2022 Fostul Palat al Finanțelor / volt Pénzügyi Palota, fosta Policlinică Mare Az egészségügyi funkció megszűnt; az épület üresen, fokozatosan romló állapotban állt

2012–2016 Fostul Palat al Finanțelor Tulajdonjogi vita és visszaszolgáltatási per; 2012-ben a Misericordia-rendnek ítélték, majd a megye vitatta

2016–2022 Fostul Palat al Finanțelor Publice Ismét a Bihar Megyei Tanács tulajdonába került

2022–2026 Fostul Palat al Finanțelor / fosta Policlinică Mare Műemléki helyreállítás és új funkció kialakítása

2026-tól Palatul Finanțelor / volt Pénzügyi Palota Bihar Megyei Tanács (Consiliul Județean Bihor) új székháza



1. 1899–1900: a Pénzügyigazgatósági Palota megszületése


Az épületet ifj. Rimanóczy Kálmán tervezte és kivitelezte. A szerződést 1899 februárjában kötötték meg vele; márciusban megkezdődött az építkezés, és 1900 áprilisára elkészült. A korabeli magyar újság már „pénzügy-igazgatósági palotaként” írta le. 


A szakirodalomban az épület neve:


„Pénzügy-igazgatósági palota”


illetve rövidebben:


„Pénzügyi palota”.


A Rimanóczy-dinasztiáról szóló építészettörténeti tanulmány ugyancsak „Pénzügy-igazgatósági palota” néven említi, Nagyvárad Fő utca 35. alatt. 


A mai műemléki nyilvántartásban románul „Fostul Palat al Finanțelor Publice” – vagyis „Az egykori Pénzügyi Közpalota” – szerepel, építési dátumként 1899–1900-zal. 


2. 1900–1918: Magyar Királyi Pénzügyigazgatóság


Az épület eredeti rendeltetése egyértelműen pénzügyi igazgatási központ volt.


A korabeli sajtó szerint a pénzügyigazgatóság a régi, rossz állapotú Fő utcai épületből költözött át az új palotába 1900 tavaszán. 


Ebben az időszakban tehát a legpontosabb magyar megnevezések:


Pénzügyigazgatósági Palota


Pénzügyi Palota


Pénzügyi Igazgatóság palotája



Az utóbbiak nem feltétlenül külön épületnevek, hanem ugyanannak az intézménynek és székházának különböző korabeli megnevezései.


3. 1919/1920–1940: román állami pénzügyi palota


Az első világháború után Nagyvárad Romániához került, és az épület továbbra is pénzügyi igazgatási célokat szolgált.


A román elnevezés ekkor:


Palatul Finanțelor


illetve:


Palatul Finanțelor Publice


vagyis Pénzügyi Palota / Pénzügyek Közpalotája.


A tulajdonjogi történet szempontjából fontos, hogy a források szerint az épület 1920-tól román állami tulajdonba került, és nem az államosítás során került az államhoz. 


4. 1940–1944: ismét magyar igazgatás


A második bécsi döntést követően Nagyvárad 1940 és 1944 között ismét Magyarországhoz tartozott.


Ez azt jelenti, hogy az épület ismét magyar állami pénzügyi igazgatási rendszerben működött.


A korszakra ezért a magyar:


Pénzügyi Palota / Pénzügyigazgatósági Palota


elnevezés használható, bár a pontos, hivatalos intézményi név rekonstruálásához korabeli nagyváradi hivatalos címtárakra lenne szükség.


5. 1945 után: a nagy fordulat – a Policlinica Mare


A második világháború után megszűnt az épület eredeti pénzügyi funkciója.


Ekkortól egészségügyi intézményként kezdték használni. A mai román források ezt úgy foglalják össze, hogy a Palatul Finanțelor a háború után Policlinica Mare lett, és ezt a funkcióját 2008-ig megtartotta. 


Ez különösen érdekes, mert a nagyváradiak emlékezetében az épület sokkal inkább:


Policlinica Mare – Nagypoliklinika


néven maradt fenn, mint Pénzügyi Palotaként.


Egy korábbi helytörténeti forrás szerint a háború után „Policlinica nr. 2” néven is szerepelt, míg más források Policlinica nr. 1-ként említik. 


Ezért én nem tekinteném bizonyítottnak, hogy az épület hivatalosan végig ugyanazt a sorszámot viselte. A biztos elnevezés a korszakra:


Policlinica Mare / Nagypoliklinika.


Az épületben a járóbeteg-szakrendelések mellett az egészségügyi rendszerhez kapcsolódó funkciók, illetve egyes források szerint fertőző betegségek ellátásával kapcsolatos intézményi funkció is működött.


6. 2008: megszűnik a poliklinika


2008-ban bezárták a működő orvosi rendelőket.


Ettől kezdve az épület lényegében használaton kívül került. 2016-os beszámolók szerint a nyolc éve bezárt épületben már súlyos állagromlás volt tapasztalható. 


Ez tehát egy újabb névváltozást is hozott:


fosta Policlinică Mare – egykori Nagypoliklinika


fostul Palat al Finanțelor – egykori Pénzügyi Palota



A román sajtó ettől kezdve nagyon gyakran „fostul Palat al Finanțelor” néven hivatkozott rá.


7. 2002–2016: a visszaszolgáltatási vita


Ez az épület történetének egyik legérdekesebb fejezete.


A Misericordia/Mizerikordianus rend 2002-ben kérte az ingatlan visszaszolgáltatását. Az ügy évekig húzódott.


2012-ben a visszaszolgáltatási döntés alapján az épületet a rendhez kapcsolták, de a Bihar Megyei Tanács ezt megtámadta. A jogvita végül 2016. december 15-én zárult le jogerősen: az épület a Bihar Megyei Tanács tulajdonában maradt. 


Ezért a 2012–2016 közötti időszakban több helyen találkozhatunk azzal a megfogalmazással, hogy:


„Palatul Finanțelor – clădire retrocedată Ordinului Mizericordian”


de ez nem végleges tulajdoni állapot volt.


8. 2016–2022: „a volt Pénzügyi Palota”


A 2016-os jogerős döntés után az épület ismét a Bihar Megyei Tanács tulajdonába került.


Ekkor már elsősorban:


Fostul Palat al Finanțelor Publice


vagy


Fostul Palat al Finanțelor


néven szerepelt.


Közben azonban közel húsz évig nem volt rendeltetésszerűen használva, és az épület állapota súlyosan leromlott. 


9. 2022–2026: műemléki helyreállítás


2022 augusztusában kezdődött meg a nagyszabású helyreállítás.


A Bihar Megyei Tanács hivatalos projektleírása továbbra is:


„Palatul Finanțelor Publice”


néven azonosítja az épületet, és megjegyzi, hogy az eredeti pénzügyi funkció után Policlinica Mare lett. 


A beruházás során:


megerősítették az épületet,


restaurálták a homlokzatokat,


rekonstruálták az eredeti díszítőelemek jelentős részét,


korszerűsítették az energetikai rendszert,


új közigazgatási funkcióra alakították át.



A teljes beruházás értéke mintegy 48 millió lej vvolt.


10. 2026-tól: a Bihar Megyei Tanács székháza


Ez a legújabb névváltozás/funkcióváltás.


2026 szeptemberére a helyreállítás elkészült, és az épület újra közintézménynek ad otthont.


Új funkció:


Consiliul Județean Bihor – Bihar Megyei Tanács


A megyei tanács hivatalos közlése szerint a Republicii utca 35. szám alatti műemléképület lesz a megyei önkormányzat új székháza. 


A költözés 2026. október 5-én kezdődik, tehát holnaptól az épület ismét ténylegesen közigazgatási központként működik. 


A névváltozás egyetlen sorban


Pénzügyigazgatósági Palota

Pénzügyi Palota

Palatul Finanțelor / Palatul Finanțelor Publice

Policlinica Mare / Nagypoliklinika

Policlinica nr. 1 / nr. 2 (forrásonként eltérő)

Fostul Palat al Finanțelor / Fosta Policlinică Mare

Bihar Megyei Tanács székháza – Consiliul Județean Bihor


Egy fontos pontosítás


A „Pénzügyi Palota” és a „Pénzügyigazgatósági Palota” nem két külön épület. Ugyanarról, a Republicii utca 35. szám alatti, 1899–1900-ben Rimanóczy Kálmán ifj. által tervezett épületről van szó. A hivatalos műemléki nyilvántartás ma „Fostul Palat al Finanțelor Publice” néven tartja számon. 


Ami viszont további kutatást érdemel: a 1920–1945 közötti román hivatalok pontos neve, valamint a 1945–2008 közötti egészségügyi intézmények hivatalos szervezeti neve és a „Policlinica 1/2” számozás. A most elérhető internetes források ebben nem teljesen következetesek.

Forrás: AI


Palatul Finanțelor din Oradea (astăzi Str. Republicii nr. 35) a purtat mai multe denumiri de-a lungul timpului.

Principalele denumiri vechi

  • Pénzügyi Palota („Palatul Finanțelor”) – denumirea uzuală în limba maghiară.
  • Pénzügyigazgatósági Palota („Palatul Direcției Finanțelor”) – denumirea oficială de la acea vreme în limba maghiară; apare sub această formă și în presa din jurul anului 1900.
  • Pénzügyi Igazgatósági Palota – o altă variantă în limba maghiară utilizată în epocă.
  • Palatul Finanțelor – denumirea în limba română.
  • Palatul Finanțelor Publice – denumirea oficială actuală în Lista Monumentelor Istorice.
  • Policlinica Mare / Nagypoliklinika – denumirea populară ce reflectă funcția ulterioară a clădirii. După Al Doilea Război Mondial a funcționat ca policlinică, iar mulți orădeni o cunosc și astăzi sub acest nume.
  • Policlinica 2 – denumire sub care apare în unele surse vechi în limba română.

Important: Clădirea a fost construită între anii 1899 și 1900, după planurile arhitectului Rimanóczy Kálmán Jr., inițial pentru Direcția Finanțelor. Conform surselor de epocă, instituția s-a mutat în noua clădire în primăvara anului 1900. (A lucrat la proiect o perioadă îndelungată / timp de 9 luni).

Analizând Registrul monumentelor istorice al orașului, literatura de specialitate privind istoria arhitecturii, studiile bazate pe surse maghiare de epocă și sursele județene actuale, istoria clădirii din Oradea, Str. Republicii nr. 35 poate fi sintetizată după cum urmează. Este important de menționat că denumirea oficială și cea uzuală nu au fost întotdeauna identice în fiecare perioadă.

Denumirile și funcțiile Palatului Finanțelor, în ordine cronologică

  • Construcția și inaugurarea
    1899–1900
    Denumire: Pénzügyigazgatósági palota / Pénzügyi palota
    Funcție: Construcție; noul sediu al administrației financiare a statului maghiar.
  • Administrația financiară maghiară
    1900–1918
    Denumire: Pénzügyigazgatósági palota, Pénzügyi palota
    Funcție: Sediul hibrid/administrativ al Direcției Finanțelor Regale Maghiare și al administrației financiare de stat.
  • Preluarea de către statul român
    1919–1920
    Denumire: Palatul Finanțelor / Palatul Finanțelor Publice
    Funcție: Administrația financiară a statului român; după schimbarea de regim, clădirea a trecut în proprietatea și utilizarea statului român.
  • Perioada interbelică
    Anii 1920–1940
    Denumire: Palatul Finanțelor / Palatul Finanțelor Publice
    Funcție: Birouri și oficiu al administrației financiare.
  • Administrația temporară maghiară
    1940–1944
    Denumire: Pénzügyi palota / Pénzügyigazgatósági palota
    Funcție: În urma celui de-al Doilea Dictat de la Viena, s-a aflat din nou sub administrație de stat maghiară.
  • Schimbarea de profil: Policlinica
    cca. 1945–2008
    Denumire: Palatul Finanțelor → Policlinica Mare
    Funcție: Instituție medicală; servicii de ambulatoriu, devenind ulterior parte din sistemul județean de sănătate.
  • Numele popular consacrat
    De la sfârșitul anilor 1940
    Denumire: Policlinica Mare („Nagypoliklinika”)
    Funcție: În vorbirea curentă din Oradea, aceasta a devenit cea mai răspândită denumire a clădirii.
  • Numerotarea ambulatoriului
    Perioada ulterioară
    Denumire: Policlinica nr. 1 / Policlinica nr. 2
    Funcție: Numerotarea variază în funcție de surse, de aceea trebuie tratată cu precauție.
  • Abandonarea clădirii
    2008–2022
    Denumire: Fostul Palat al Finanțelor / fosta Policlinică Mare
    Funcție: Activitatea medicală a încetat; clădirea a rămas neutilizată, starea ei degradându-se treptat.
  • Litigiul privind retrocedarea
    2012–2016
    Denumire: Fostul Palat al Finanțelor
    Funcție: Litigiu privind dreptul de proprietate; în 2012 a fost atribuită Ordinului Mizericordian, dar decizia a fost contestată de Consiliul Județean.
  • Revenirea la Consiliul Județean
    2016–2022
    Denumire: Fostul Palat al Finanțelor Publice
    Funcție: A revenit definitiv în proprietatea Consiliului Județean Bihor.
  • Restaurarea monumentului
    2022–2026
    Denumire: Fostul Palat al Finanțelor / fosta Policlinică Mare
    Funcție: Restaurare ca monument istoric și amenajarea unei noi funcțiuni.
  • Noul sediu administrativ
    Din 2026
    Denumire: Palatul Finanțelor / volt Pénzügyi Palota
    Funcție: Noul sediu al Consiliului Județean Bihor.

Detalierea etapelor istorice

1. 1899–1900: Nașterea Palatului Direcției Finanțelor

Clădirea a fost proiectată și construită de Rimanóczy Kálmán Jr. Contractul a fost semnat în februarie 1899; lucrările au început în martie și au fost finalizate în aprilie 1900. Ziarele vremii o descriau deja drept „pénzügy-igazgatósági palota” (Palatul Direcției Finanțelor).

În literatura de specialitate, denumirile menționate sunt:

  • „Pénzügy-igazgatósági palota”
  • sau mai scurt: „Pénzügyi palota”.

Studiul de istorie a arhitecturii dedicat dinastiei Rimanóczy folosește de asemenea denumirea „Pénzügy-igazgatósági palota” pentru adresa din Oradea, Str. Fő (Republicii) nr. 35.

În Lista Monumentelor Istorice actuală, clădirea figurează sub denumirea de „Fostul Palat al Finanțelor Publice”, cu datarea 1899–1900.

2. 1900–1918: Direcția Finanțelor Regale Maghiare

Destinația inițială a clădirii a fost clar aceea de centru administrativ financiar. Conform presei de la acea vreme, Direcția Finanțelor s-a mutat din vechiul sediu degradat de pe Str. Fő în noul palat în primăvara anului 1900.

În această perioadă, cele mai exacte denumiri în limba maghiară au fost:

  • Pénzügyigazgatósági Palota
  • Pénzügyi Palota
  • Pénzügyi Igazgatóság palotája

Acestea din urmă nu reprezintă neapărat nume distincte ale clădirii, ci variante contemporane ale aceleiași instituții și sediului acesteia.

3. 1919/1920–1940: Palatul Finanțelor sub administrația statului român

După Primul Război Mondial, Oradea a devenit parte a României, iar clădirea și-a păstrat funcția administrativ-financiară.

Denumirile în limba română utilizate în această perioadă erau:

  • Palatul Finanțelor
  • Palatul Finanțelor Publice

Din punct de vedere al istoricului de proprietate, sursele indică faptul că imobilul a trecut în proprietatea statului român începând cu anul 1920 (iar nu prin naționalizarea de după război).

4. 1940–1944: Din nou sub administrație maghiară

În urma celui de-al Doilea Dictat de la Viena, Oradea a făcut parte din nou din Ungaria între anii 1940 și 1944. Clădirea a reintrat în sistemul administrativ financiar al statului maghiar.

Pentru această perioadă se folosește denumirea în limba maghiară:

  • Pénzügyi Palota / Pénzügyigazgatósági Palota

Pentru reconstituirea denumirii oficiale exacte a instituției din acei ani ar fi necesară consultarea anuarilor oficiale de epocă din Oradea.

5. După 1945: Marea schimbare – Policlinica Mare

După Al Doilea Război Mondial, clădirea și-a pierdut funcția financiară inițială și a primit o destinație medicală. Sursele românești actuale menționează că Palatul Finanțelor a devenit Policlinica Mare, păstrându-și această funcțiune până în anul 2008.

Aspectul este remarcabil deoarece în memoria colectivă a orădenilor clădirea a rămas cunoscută mai degrabă ca:

  • Policlinica Mare / Nagypoliklinika decât ca Palatul Finanțelor.

O sursă de istorie locală menționează că imediat după război a purtat și numele de „Policlinica nr. 2”, în timp ce alte surse o indică drept Policlinica nr. 1. Din acest motiv, nu se poate afirma cu certitudine că a purtat același număr oficial pe toată durata funcționării. Denumirea certă și constantă pentru această etapă este Policlinica Mare.

Pe lângă cabinetele de ambulatoriu, clădirea a găzduit și alte structuri medicale (inclusiv secții asociate tratării bolilor infecțioase, conform unor surse).

6. 2008: Închiderea policlinicii

În anul 2008, cabinetele medicale care mai funcționau aici au fost închise, iar clădirea a rămas neutilizată. Relatările din anul 2016 semnalau o stare avansată de degradare după opt ani de abandon.

Această etapă a adus și o schimbare în modul de referire din presă:

  • fosta Policlinică Mare
  • fostul Palat al Finanțelor

Presa de limbă română a început să folosească tot mai frecvent sintagma „fostul Palat al Finanțelor”.

7. 2002–2016: Litigiul privind retrocedarea

Este unul dintre cele mai complexe capitole din istoria recentă a imobilului. Ordinul Mizericordian (Misericordia) a cerut retrocedarea imobilului în anul 2002. Procesul s-a întins pe parcursul multor ani.

În anul 2012, pe baza deciziei inițiale de retrocedare, clădirea a fost atribuită ordinului, însă Consiliul Județean Bihor a atacat hotărârea în instanță. Litigiul s-a încheiat definitiv la 15 decembrie 2016, instanța stabilind că dreptul de proprietate aparține Consiliului Județean Bihor.

De aceea, în documentele dintre 2012 și 2016 aparece uneori formula:

  • „Palatul Finanțelor – clădire retrocedată Ordinului Mizericordian” deși această stare juridică nu a rămas definitivă.

8. 2016–2022: „Fostul Palat al Finanțelor”

După decizia definitivă din 2016, clădirea a reintrat în administrarea deplină a Consiliului Județean Bihor.

Denumirile utilizate oficial au fost:

  • Fostul Palat al Finanțelor Publice
  • Fostul Palat al Finanțelor

După aproape două decenii de neutilizare adecvată, starea imobilului era însă extrem de gravă.

9. 2022–2026: Restaurarea ca monument istoric

În luna august 2022 au început lucrările ample de restaurare. În proiectul oficial al Consiliului Județean Bihor, clădirea este identificată drept „Palatul Finanțelor Publice”, menționându-se de asemenea istoricul său ca Policlinica Mare.

Investiția a inclus:

  • consolidarea structurii de rezistență,
  • restaurarea fațadelor,
  • reconstruirea elementelor decorative originale,
  • eficientizarea energetică și modernizarea instalațiilor,
  • reconfigurarea spațiilor pentru noua funcție administrativă.

Valoarea totală a investiției s-a ridicat la aproximativ 48 de milioane de lei.

10. Din 2026: Noul sediu al Consiliului Județean Bihor

Aceasta reprezintă cea mai recentă schimbare de nume și funcție. În septembrie 2026, restaurarea a fost finalizată, iar monumentul este pregătit să adăpostească o instituție publică.

Noua funcțiune:

  • Sediul Consiliului Județean Bihor

Conform comunicatelor oficiale, monumentul istoric din Str. Republicii nr. 35 devine noul sediu al administrației județene. Mutarea efectivă începe la 5 octombrie 2026, clădirea redevenind un centru administrativ activ.

Sinteza denumirilor

  • Pénzügyigazgatósági Palota
  • Pénzügyi Palota
  • Palatul Finanțelor / Palatul Finanțelor Publice
  • Policlinica Mare / Nagypoliklinika
  • Policlinica nr. 1 / nr. 2 (în funcție de sursă)
  • Fostul Palat al Finanțelor / Fosta Policlinică Mare
  • Sediul Consiliului Județean Bihor – Consiliul Județean Bihor

Precizare importantă

Denumirile „Pénzügyi Palota” și „Pénzügyigazgatósági Palota” nu desemnează două clădiri diferite. Este vorba despre același imobil din Str. Republicii nr. 35, proiectat în anii 1899–1900 de arhitectul Rimanóczy Kálmán Jr. În Registrul oficial al Monumentelor Istorice, imobilul este înregistrat astăzi sub denumirea „Fostul Palat al Finanțelor Publice”.

Aspecte ce necesită cercetări ulterioare: Denumirea oficială exactă a oficiilor din perioada 1920–1945, precum și denumirea organizatorică exactă a instituțiilor medicale dintre 1945–2008 și numerotarea oficială („Policlinica 1” sau „Policlinica 2”), privința căreia sursele de pe internet conțin anumite neconcordanțe.

Sursă: AI

Nincsenek megjegyzések:

Megjegyzés küldése